Află totul despre poker range sau intervalul de poker

În articolul ce urmează, vom povesti puțin despre un subiect interesant în materie de poker, și anume poker range. Ai mai auzit de acest termen până acum? În mod sigur, dacă ești experimentat într-ale jocului de poker.

Ei bine, încercăm să explicăm mai jos cât mai multe despre gamele de poker (sau intervale), fiecare jucător poate folosi denumirea dorită sau de regulă e mai simplu să se folosească direct termenul în engleză, chiar și când jucăm pe unul din multele cazinouri online licențiate din România.

În primul rând, să începem prin a defini un interval de poker (poker range).

Ce este un range în poker?

Un poker range (interval de poker) este o compilație de mâini pe care un jucător le-ar putea avea la un anumit moment al unei mâini. Pe măsură ce mâna avansează, poți restrânge un interval de poker în funcție de următoarele:

• acțiunea de pariere
• modelele de pariere

Deci poker range se referă la un set de mâini pe care fie tu, fie un adversar le-ar putea deține într-o anumită situație. Astfel, în loc să te gândești la o singură mână, cum ar fi J♣10♦, ai include mai multe mâini într-un interval. De exemplu - K9, Q9, J9, etc. - fac parte dintr-un interval de mâini de poker. 

Acest concept este ceea ce numim un range în poker. Sună complicat? Nu este! Citește mai departe.

Altă explicație denumește range-ul ca o colecție de toate mâinile posibile pe care un jucător le poate avea în acest moment. Un range în poker există atât pre-flop, cât și post-flop și poate varia foarte mult, deoarece jucătorii cu o poziție strânsă vor avea mai puține mâini în range-ul lor, iar cei mai relaxați vor avea mai multe mâini inițiale în intervalul lor.

De asemenea, există și așa numitele Range Bet-uri, care se întâmplă atunci când range-ul tău general este atât de puternic încât cel mai profitabil lucru pe care îl poți face este să pariei 100% din mâinile tale în același mod.

Ce este un range liniar, sau altfel spus ce este pokerul cu interval liniar?

Un interval liniar este cea care conține mâini puternice, medii și slabe. Cunoscute și sub numele de intervale îmbinate sau condensate, intervalele liniare apar condensate într-un colț al matricei mâinilor atunci când sunt vizualizate.

Cum să vizualizezi range-ul?

Cum menționam mai sus, un range (în română putem să-i spunem interval sau gamă) este o combinație de mâini pe care un jucător le poate avea la un moment dat.

Gândirea la ce au jucătorii sub forma unui interval este valoroasă, deoarece îți permite să te gândești la toate posibilitățile unei mâini.

Putem folosim grile de mâini de poker pentru a vizualiza range-ul de poker. Acestea se găsesc online foarte simplu. De exemplu, cauți toate mâinile posibile pe care le-ai putea primi la un joc de No-Limit Holdem.

Din acea grilă "o" indică faptul că este o mână offsuit, de exemplu, 6♣ 5♥ (șase de treflă și cinci de inimă), în timp ce "s" indică o mână potrivită, cum ar fi A♥ T♥ (As de inimă și zece de inimă).

Utilizăm această grilă ca o reprezentare grafică a unui interval (range). Selectăm mâinile pe care dorim să le includem, astfel încât să știm fără probleme ce poate avea un jucător. Să spunem, de exemplu, că suntem interesați să analizăm o gamă de dame, popi, ași și toate mâinile as-regii. Se scrie în felul următor: QQ, AK, AK.

Exemple de range-uri în poker care îți pot fi de folos

Un range este un număr de mâini care depinde de situația jocului și care se dezvoltă în timp ce mâna se joacă.

În timp ce amatorii încearcă deseori să își "pună adversarul pe o mână", jucătorii profesioniști îl pun pe adversar pe un set de mâini cele mai probabile într-o anumită situație și apoi încearcă să elimine mâini individuale din acest set pe măsură ce mâna se desfășoară.

Iată un exemplu foarte simplu, teoretic. Un jucător foarte strâns plusează din prima poziție. Gama sa este A-A, K-K, Q-Q, A-K și poate J-J.

Dacă nu pariază un flop cu un As mare, putem elimina așii și A-K și așa mai departe.

Această serie se va concentra pe trei elemente care alcătuiesc estimarea range-ului:

1. Cum să îți pui adversarul pe o mână și cum să reduci acest interval
2. Cum să îți generezi propriul range (interval)
3. Cum să incluzi în procesul de luare a deciziilor tale modul în care adversarul îți percepe range-ul

Analiza pre-flop a range-urilor

Un range începe pre-flop, când cineva primește una dintre cele 78 de mâini offsuit diferite sau una dintre cele treisprezece perechi.

Odată ce un jucător decide să pună bani în pot, acesta a dezvăluit o anumită cantitate de informații despre gama sa.

Atunci când începe mâna, adversarul nostru poate avea în mod evident orice, astfel că are la dispoziție toate mâinile posibile. Dacă există un raise din prima poziție, acest lucru ne oferă deja câteva indicii.

Este mult mai puțin probabil ca acesta să aibă 7-3o sau J-2o în range-ul său decât este probabil să aibă Ași sau As-King.

Cu cât știm mai multe despre adversarul nostru, cu atât mai exact îi putem determina range-ul. Gama unui jucător destul de strâns pentru un raise din prima poziție ar putea arăta astfel.

AA-99; AK-AT; AK-AT

Dacă avem de-a face cu un jucător mai slab, intervalul ar arăta mai degrabă așa.

AA-55; AK-AT; AK-AT; T9; 98; 87

Cu această estimare, ne uităm la propria mână și ne punem două întrebări.

• Cum poate juca mâna mea împotriva acestui interval?
• Cum ar trebui să-mi joc mâna din această cauză?

Să vedem cum joacă o mână ca 2-2 împotriva celui mai restrâns dintre cele două intervale de mai sus. Mâna noastră valorează mai puțin decât gama adversarului nostru, dar un call este corect din punct de vedere matematic. Dacă suntem în blind-uri, putem justifica un call cu ajutorul cotelor potului; la buton sau la cut-off putem justifica cu ajutorul cotelor implicite.

Să aruncăm o privire asupra cifrelor pentru a clarifica acest lucru. Dacă suntem în big blind, adversarul plusează până la 3bb și ne este dat fold, există 4,5bb în pot și trebuie să plătim doar 2bb pentru a juca.

Primim cote de 4,5-2 sau 2,25 la 1, ceea ce înseamnă că trebuie să câștigăm de o dată la 3,25 ori, ceea ce echivalează cu 30% equity. Dacă raise-ul este mai mic de 3bb, pot odds-ul nostru este și mai bun.

Dacă suntem pe buton, situația este puțin diferită. *Ca să clarificăm în caz că ești începător, termenul "buton" este adesea folosit pentru a se referi la poziția dealerului, care este poziția în care este rândul său să parieze. Prin urmare, poziția "pe buton" este cea mai avantajoasă și mai profitabilă poziție din poker.*

Revenind la situația noastră, acum dăm un call de 3 big blind pentru un pot de 4,5bb - cu condiția să nu existe niciun raise sau call în spatele nostru.

Acest lucru ne oferă un pot odds de 1,5 la 1, ceea ce este suficient de bun, deoarece avem nevoie de exact 40% din pot equity pentru a justifica un call, dar șansele implicite, care se referă la banii pe care îi putem câștiga, fac din acest call un call profitabil.

Ideea este că trebuie să începem să atribuim intervalul adversarului nostru pre-flop și să luăm în considerare modul în care propriul joc îl influențează.

Dacă, de exemplu, facem re-raise cu 2-2, vom face doar cele mai proaste mâini din gama adversarului nostru să renunțe, dar, de asemenea, construim un pot cu o mână marginală care rareori se îmbunătățește.

Analiza post-flop a range-urilor

Am început mâna cu o evaluare de bază a mâinilor posibile ale adversarului nostru. Acum vom încerca să restrângem această gamă și să jucăm în consecință.

Varianta A. Dacă adversatul tău ia inițiativa

Pentru acest exemplu, să presupunem că deținem Q♥ J♥ față de intervalul liber menționat mai sus. Am plătit raise-ul pre-flop de pe buton. Flop-ul este J♣ 8♠ 2♦, iar adversarul nostru face un bet. Să vedem care sunt șansele noastre față de range-ul adversarului.

Dacă punem intervalul adversarului și mâna noastră într-un calculator de intervale precum PokerStove, aflăm că Q-J al nostru are acum 64% împotriva intervalului loose pre-flop.

Aceasta este o informație importantă, dar nu este suficientă, deoarece acum va trebui să ne întrebăm dacă și cum s-a schimbat range-ul adversarului.

Dacă știm că întotdeauna face bet la flop, range-ul lor nu s-a schimbat, iar noi avem un call datorită echității noastre. Dar dacă jucăm împotriva cuiva care joacă mai strâns pe flop și pariază doar o parte din intervalul său, trebuie să recalculăm.

Presupunem că și-ar juca perechile, perechile de top și remizele. Gama este AA-99, AJs, AJo, T9s, 98s și 87s.

Kickerul nostru cu perechea regină de top are 48% equity împotriva acestui interval, ceea ce face ca un call să fie încă justificat. Dar mâna nu s-a terminat încă, iar turnul este 2♣.

Dacă credem că adversarul nostru ar paria acum doar AA-99 și AJ, ar trebui să ne retragem la un alt pariu, deoarece gama adversarului nostru a devenit prea puternică. Dacă credem că pariază pe același interval ca la flop, putem face call din nou.

Acesta este modul în care funcționează restrângerea unui interval și cu cât știm mai multe despre adversarul nostru, cu atât mai ușor este.

Varianta B. Dacă noi luăm conducerea

Dacă avem inițiativa în mână, încercăm în continuare să găsim un set de mâini pe care le-ar putea avea adversarul nostru.

Exemplu:

Jucăm raise cu A-5s din poziția de mijloc, iar un jucător de la buton care are o poziție strânsă face call. Estimăm că un jucător ca el ar urma să dea call la raise cu aproximativ aceste mâini:

AQo-ATo, AQs-A2s, 99-22, KQs, KJs, KTs, QJ, JT, J9s, T9s, T8s, 98s, 87s, 76s

Nu avem o mână foarte puternică - poate că raise-ul nostru a fost un pic prea liber - așa că equity-ul nostru nu este prea bun împotriva acestui interval. Avem doar 46% equity.

Dar pe un flop ca A♣ 8♠ 2♦, lucrurile devin interesante. Acum avem aproximativ 70% equity împotriva gamei adversarului nostru și pariem.

Dacă primim un call, acest interval se schimbă dramatic. Putem presupune că ei dau call doar cu A-Qo - A-To; A-Qs - A-2s, 9-9, 8-8, 2-2, T-8s, 9-8s și 8-7s, în timp ce dau fold la orice altceva din motive întemeiate.

Împotriva acestui interval, mâna noastră are doar 39% equity. Acest call are un efect asupra modului în care procedăm, bineînțeles. Să spunem că 2♣ apare din nou la turn.

Nu ar trebui să mizăm din nou împotriva unui jucător strâns, deoarece acel jucător nu ar da call cu o mână mai slabă decât a noastră și nu există draw-uri pe tablă. Dacă ambii jucători dau check la turn, ar fi în continuare corect să dăm check la river, deoarece gama adversarului nostru nu s-a schimbat.

Dacă există un pariu pe noi, ne confruntăm cu o decizie dificilă.

Cum îți poți construi propriul hand range (interval de mâini)?

Atunci când joci o mână de poker, nu este vorba doar de a analiza ce are adversarul tău. Trebuie, de asemenea, să îți construiești un interval rezonabil pentru propria mână în diferite situații.

Acest lucru reprezintă o provocare destul de îndrăzneață, deoarece nu numai că există nouă (sau cel puțin șase) poziții diferite care intră în joc, dar există și mai mulți factori de luat în considerare.

Înainte de a vorbi despre cum ar putea arăta un range, trebuie să stabilim elementele de bază. Putem să le clasificăm în linii mari în trei categorii.

1. A) Intervalul de creștere
2. B) Intervalul de apelare
3. C) Intervalul de re-raising

Aceasta este o clasificare foarte generală, deoarece nu ține cont de poziția noastră, de poziția adversarului, de numărul de adversari sau de stilul de joc. Dar este un început.

Pe viitor, echilibrul este cheia. Așadar, ai nevoie de o gamă echilibrată.  

Să luăm un exemplu. O dată pe săptămână jucăm într-o partidă de poker de acasă, unde jucătorii fac adesea raise și re-raise.

Putem juca orice mână rezonabilă la această masă, dar să zicem că primim ași în prima poziție și că ne lăsăm păcăliți. Există mai multe raise-uri în spatele nostru și ajungem all-in cu un jucător care deține A-K. Câștigăm potul.

Totul pare să fie în regulă, nu? Ei, nu chiar. Micul nostru truc a funcționat, dar data viitoare când vom mai încerca așa ceva, adversarii noștri vor fi conștienți și vor proceda cu atenție.

Problema noastră este acum că gama noastră este foarte dezechilibrată. Din punctul de vedere al adversarilor noștri, acesta constă sau cam o singură mână: AA.

Atunci când adversarul tău poate reduce gama ta la o singură mână, exact asta se întâmplă. Acesta a fost un exemplu extrem, dar arată cât de important este pentru noi să ne construim corect un range.

Range-ul nostru ar trebui să aibă întotdeauna diferite tipuri de mâini în el, dintre care cel puțin una ar putea să fi lovit flop-ul.

Concluzii

Spre deosebire de jocuri precum șahul sau backgammonul, pokerul este un joc cu informații incomplete. Îți cunoști propria mână și cărțile comune, dar nu cunoști cărțile adversarilor.

Acest lucru înseamnă, în esență, că jucătorul care câștigă cel mai mult este cel mai bun în a restrânge range-urile celorlalți jucători și, astfel, ia cele mai bune decizii.

Acesta este modul în care jucătorii profesioniști se gândesc la mâinile lor de poker pe baza antrenamentului, practicii și experienței. Dacă joci în mod recreațional, încearcă să nu îți mai pui adversarii pe o singură mână și încearcă să începi să gândești ca un profesionist. Analiza mâinilor este un proces deductiv și fiecare interval trebuie reevaluat la pas.